Relais Masseria Le Cesine

Localitatea: Otranto

Otranto este situat pe coasta adriatică a peninsulei salentine, este comuna cea mai orintală a Italiei : capo omonim, chiamat Punta Palascia, la Sud de centrul locuit, este punctul geografic cel mai la est al peninsulei italiene. Prima era un centru greco-mezapic și roman, apoi bizantin și mai târziu aragonez, se dezvoltă în jurul impunătorului castel și al catedralei normane. Sediu arcivescovial este relevant centru turistic, a dat numele său Canalului Otranto, care separă Italia de Albania, și de Terra Otranto, o veche circoncispricție a Regnului Naapoli. În 2010 saul vechi a fost recunoscut ca Patrimoniu Cultural UNESCO ca cel de la Sito Messaggero di pace. Face parte din clubul ”Satele cele mai frumoase ale Italiei”.

De Vizitat și de Cunoscut

Catedrala dedicata Sfintei Maria Annunziata, a fost ridicată sub dominația normană și terminată în al XIl lea secol. Se ridică pe resturile unui așezământ mezapic, al unei domus romane și un templu paleocristano, și a fost consactrată pe 1 august 1088 pe timpul Papei Urbano ll. A trecut prin multe distrugeri după invaziile devastante ale turcilor din 1480 , păstrează în interiorul său o operă de artă muzivă medievală. Realizat între 1163 și 1165 și semnat de parohul Pantaleone, mozaicul, care se extinde dealungul a trei naosuri, pronaosul și intrarea, prezintă măestosul Copac al Vieții, cu temă trasă din Vechiul Testament, din vanghelii apostolice, din cavalerii și animale medievale.

Biserica lui San Pietro, constituie o importantă expresie a artei bizantine din Puglia. Construită în secolul al IX-X lea, a fost, probabil, prima basilică a orașui, aleasă ca metropolă în 968. Pe un plan în formă de cruce greacă inscrită, prezintă trei pronaosuri surmontate de o cupolă centrală ridicată pe patru coloane. Cele trei naosuri patrează pe fundal cicli de afresche în stil bizantin datate dintre X- XVI secole.

Chiesa della Madonna dell'Altomare, ridicată în XVII secol, a fost recostruită în 1744 cum amintește epigraful de pe fațadă. Cățărată pe un colț care se ridică direct din mare, este dedicată Spritului Sfânt. Internul, cu naos unic, prezintă altarul dedicat Verginei. Toate dedorațiile rechiamă tradiția marinărească: pavimentul în mozaic este decorat în centru cu o stea tradițională marină, înconjurată de noduri Savoia la opt. Tot mobilierul, și iluminația, duc la teme de mare.

Biserica Santa Maria dei Martiri, cu anexata mânăstire San Francesco di Paola, a fost clădită din 1614 pe locul unei structuri preexistente vrută de Alfonso d'Aragona,
în amintirea teribilului masacru al celor 800 otrantini care a avut loc acolo. Structura arhitectonică a clădirii este în stil renaștimental, în timp ce altarele sunt în stil baroc. Printre picturi se păstrează un mare tablou al lui Lavinio Zoppo din a doua jumătate a secolului XVI reprezentânt Strage di Otranto.

Biserica Santa Maria del Passo, situată la jumătatea străzii dintre oraș și Colle della Minerva, a fost clădită pentru a aminti trecerea în 1480 a celor 800 de cetățeni din Otranto care erau conduși de turci pe deal pentru a fi uciși. Construită simplu, prezintă o singură sală rectangulară cu bolta rotundă caracterizată de un pronaos cu imaginea de la cincisute a Verginei Fecioare.

Mânăstirea San Nicola di Casole, la puțini kilometri la sud de Otranto și reprezentată unul dintre locurile cele mai importante din Salento, la nivel istoric, artistic și cultural. Casale a fost fundat în 1098 de Boemondo I d Antiochia. Succesiv așezământul a fost donat unui grup de basiliani conduși de Giuseppe, care a fost primul abate al viitoarei Abbazia. Un centru cultural foarte activ, a păstrat dealungul secolelor nenumărate volume grecești și latine, era în acea epocă una dintre bibliotecile cele mai bogate ale Europie, distrusă în 1480 în urma devastării turcești. Astăzi ne rămân doar ruinele.

Palatul Lopez, construit, pe timpul dominiului spaniol, de nobila familile Lopez. Nucleului cel mai vechi, format din casa-turn de la cincisute, în XVII secol îi vine alăturată o mare clădire, pentru a complecta casa boierească. Din 1992, la dorința monsignore Vincenzo Franco, clădirea găzduiește Muzeul Diocesano. În interior este posibil să admirați opere și elemente arhitectonice provenind de la catedrala Otranto și din bisericile parohiale aparținând clerului local.

Palatul Mori, un antic și nobil conac pe mai multe etaje, cu patio la intrare pavimentat în piatră și vechi acoperișuri în țigle. De pe terasa mare caracterizată de vechiul parapet de coloane modelate în piatră, se deschide spre mare, bucurându-se de o sugestivă vedere panoramică a băii de la Otranto și a micului port. Celebru în vederi și tablouri ale locului arcul care se află sub fereastă. Palatul Mori se află ca pe rampe, în vechia împletitură de străduțe strâmte din centrul vechi de la Otranto, la doi pași de bisericuța bizantină San Pietro, de Castelul Aragonez și de Catredrala cunoscută pentru mozaiucul său.

Castelul aragonez de la Otranto, a fost contruit de Alfonso d Aragona între 1485 și 1498, ideat de Ciro Ciri cu consulența lui Francesco di Giorgio Martini. Un timp în piața Castelului, loc unde se află clădirea, se ridicau fortărețe ce resal din perioada dominației sveve cu adaosuri aduse de turci în jurul anilor 1480. Sub steagul aragonez, castelul a fost înconjurat de un șant adânc de protecție și Ciri a mai adăugat trei turnulețe cilindrice la colțuri. Cu toate că planul castelului este pentagonal, rezultă cât de cât neregulat mai ales din cauza modificărilor avute în secolul XVI.

Turnurile costiere din Salento, litoralul comunei Otranto este constrlet de turnuri de apărare contruite în secolul XVI de Carlo V pentru a apăra teritoriul de atacurile saracene. De la nord la sud sunt prezente: Torre Fiumicelli, Torre Santo Stefano, Torre del Serpe, Torre dell'Orte, Torre Sant'Emiliano. Mai existau în trecut alte două turnuri distruse în secolul XIX: Torre Palascìa și Torre Badisco.

Peștera Cervi este o importantă peșteră naturală de pe coastă, situată pe golful din Portul Badisco. Descoperită în 1970, cavitatea închide un patrimoniu inestimabil arheologic: vechii săi locuitorii au lăsat pe pereți nenumărate mărturii pictate, imagini de oameni, figure rituale, șcene de vânătoare și animale. Grafitti au fost realizate cu un amestec de ocru și resturi de liliac, și importanța acestui sit a sugerat închiderea permanentă a peșterii. Repertele arheologice și fosile regăsite constituie nucleul principal al Muzeului Paleontologic l'Alca di Maglie.

Lacul de bauxită, la sud de Otranto, în apropierea Băii de la Orte. Este vorba despre o mină de extras bauxită, un mineral din care se obține aluminiul. Bauxida, extrasă pe aproape 20 de ani prin anii 60-70, venea îmbarcată în portul orașului în direcția Marghera unde venea transformată. Mina a fost definitiv abandonată în 1976 din cauza procesului extractiv. Prezența pânzei freatice, descoperită în fazele săpării a determinat formarea unui mic lac.

Frassanito, localitate prevăzută cu camping compusă de o lungă plajă nisipoasă cunoscută pentru a fi refugiu pentru surfisti întrucăt plaja este deschisă vânturilor și este pe zone întinse liberă. Turnul Fiumicelli semnează confinele cu imensa plajă de la Alimini. Aceasta este caracterizată de înalte dune seculare și este și ea expusă vânturilor. Se ridică multe stabilimente balneare și structuri primitoare, plaja la nord este alcătuită din fâții negre, adică resturi de cărbune care dau culoarea neagră plajei.

Baia dei Truchi este locul unde, conform legendei, au debarcat luptătorii turci dealungul asediului orașului Otranto în XV secol (bătălia de la Otranto). Nisipoasă și neatinsă, faleza aparține prețioasei Oaze protejată de la Lacurile Alimini, unul dintre ecosistemele cele mai importante din Salento și din Puglia. Urmează plaja de la Porticedhri și cala de la Toraiello.

Baia di Santo Stefano, este un golf situat la nordul Otranto și la est de Lacurile Alimini. Deasupra golfului sunt prezente resturi ale Turnului Santo Stefano. Golful este stâncos și coboară lent cu o mică plajă termină și vegetație deasă. Și golful și turnul sunt siutate în interiorul teritoriul satului de vacanță turistic ”Le Cale di Otranto”. În complex, la sud de baia Santo Stefano, este prezentă și așazisa Rada della Caréula unde este prezentă o grotă. Coasta devină înaltă și ia numele de Murrone, Baia Imperia până ajunge la Moara de Apă: o mică plajă caracterizată de căderea unei grote care oferă un minunat joc de lumini localității.